wednesday is music in the air

Where we’re from, the birds sing a pretty song… and there’s always music in the air.

painter + wacom
~4 hours

Dale Cooper, Twin Peaks, played by Kyle MacLachlan


***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

Advertisements

friday is not here

friday is not here
i must have said something and
it turned into freckles.

painter + wacom + photoshop
~4 hours

Here is the WIP:

ref: [link]

 
***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

thursday is a rabbit heart

and this
this is a rabbit hearted girl

 
***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

maimute

Imi aduc aminte ca eram mai mic si invatam la scoala cum ca universul ar fi infinit. Si asta ridica o mare problema pentru mine, pentru ca profa de geografie ne spunea, de asemenea, ca universul este in continua expansiune. Intr-o zi am intrebat-o: “cum poate sa fie universul infinit, si in acelasi timp, in continua expansiune? daca este in expansiune [probabil inertia big-bang-ului primar], inseamna ca trebuie sa aiba niste limite pe care sa si le extinda. prin urmare, nu are cum sa fie infinit.” Pam-pam. N-a stiut ea prea bine sa-mi raspunda, asa ca am simplificat intrebarea [vezi-doamne]: “daca este in expansiune, atunci spre ce anume se extinde?” Cu alte cuvinte, carevasazica, ce se afla dincolo de limitele expansibile ale universului? Raspunsul a fost unul care m-a dezamagit complet [eu o consideram intr-un fel o detinatoare a marilor secrete ale lumii vazute si nevazute]. Mi-a zis :”Nu stiu, gaze”.

Nu stiu, gaze. Pai cum adica nu stii? Cum adica gaze? Inseamna ca big-bang-ul s-a intamplat intr-o mare de gaze? Ce fel de gaze? Erau alte molecule, nuclei, quarci sau ce naiba particule or mai fi fost pe acolo? Inseamna ca sunt alte universuri pe langa al nostru? Ioi.

Tot pe atunci, cred ca era prin clasa a 5-a, varsta marilor intrebari, ma gandeam eu ca daca universul este infinit, inseamna ca sunt sanse sa existe planete asemanatoare cu Terra, care sa sustina viata. Poate nu in aceleasi conditii, dar, oricum, asemanatoare. Infinitul era, pentru mine, un element atotcuprinzator. Era ca un fel de spatiu nedefinit care ascunde o infinitate de posibilitati si variatiuni, ca un fel de alte dimensiuni. De asta, cand am auzit ca in afara universului, acum finit, sunt, nu stiu, gaze, a fost ca si cum mi-ai fi pus o caramida in fata: “na, mananca”. Nu pot sa inghit asta.

Mult mai tarziu, am aflat de o teorie care m-a uns la sufletel. Si acum, sa-mi fie cu iertare, o sa ajung sa traduc din wikipedia.

Teoria se numeste ceva de genul “teoria maimutei infinte” [?! infinite monkey theory] si zice ca daca o maimuta este lasata in fata unei masini de scris pentru o perioada infinita de timp, si va tasta litere la intamplare, va ajunge, in cele din urma, sa tasteze, din pura intamplare, un text dat, cum ar fi operele complete ale lui Shakespeare. Evident ca nu se refera in mod concret la o maimuta, si nici la o masina de scris, ci la un dispozitiv ipotetic care ar scrie litere la intamplare, forever. Teoria este oarecum dubioasa, pentru ca, zice wikipedia [eu nu sunt indeajuns de ascutit la minte ca sa dovedesc asta], posibilitatea ca ipotetica maimuta sa scrie, de exemplu, Hamlet, in intregime, fara nici o greseala, intr-o perioada de timp mai mare decat intreaga varsta a universului, este extrem de mica [dar nu zero].

Daca ne gandim la cuvantul “banana”, presupunem ca masina de scris are 50 de taste, tastele sunt apasate intamplator si independent, inseamna ca fiecare tasta are o sansa egala de a fi apasata. Adica sansa ca prima litera apasata sa fie “b” este de 1/50, sansa ca a doua litera apasata sa fie “a” este tot 1/50, si asa mai departe. Deci sansa ca primele sase litere apasate sa fie cele ale cuvantului “banana” este de

(1/50) × (1/50) × (1/50) × (1/50) × (1/50) × (1/50) = (1/50)6 = 1/15 625 000 000 ,

mai putin de 1 sansa din 15 miliarde de cazuri, dar nu e zero.

Teoria devine complicata pe masura ce cresti numarul de maimute care tasteaza si pe masura ce iei in considerare cazurile in care prima litera tastata nu este “b”, sau prima este “b”, a doua este “a”, a treia este “n”, dar, de exemplu, a patra nu este “a”, si alte variabile [cazul in care intamplator, maimuta ipotetica si nemuritoare va tasta continuu “momomomomomomomo…(mo)” – deci cu “mo” in perioada – cazul este unul cu sanse foarte mici, dar nu imposibil], si este deosebit de interesanta chiar si pentru cineva care nu se pricepe la matematica [precum subsemnatul]. In orice caz, oamenii s-au gandit sa incerce. Asa ca o echipa de la Universitatea din Plymouth a adus 6 maimute [macaci Celebes] si i-au inchis intr-o camera cu o tastatura de computer. Timp de o luna. Ceea ce au produs maimutele a constat in 5 pagini scrise, alcatuite in cea mai mare parte din litera “S”, dupa care masculul alpha a inceput sa tranteasca un bolovan peste tastatura, iar celelalte maimute au continuat in aceeasi nota, urinand si defecand peste instrumentul experimental.

Un program de computer scris de Dan Oliver din Scottsdale, Arizona, conform unui articol din The New Yorker, a ajuns la un rezultat in 2004. Dupa ce softul a lucrat pentru 2,162,500,000 de miliarde de miliarde de ani maimutesti, una dintre maimutele virtuale a scris “VALENTINE. Cease toIdor:eFLP0FRjWK78aXzVOwm)-‘;8.t”. Primele 19 litere ale acestei secvente pot fi gasite in “The Two Gentlemen of Verona”. Alte echipe au obtinut 18 litere din “Timon of Athens”, 17 din “Troilus and Cressida” si 16 din “Richard II”.

Un site pe nume “The Monkey Shakespeare Simulator”, lansat in 2003, continea o aplicatie java care simula o populatie de maimute tastand la intamplare. Dupa 2,737,850 de milioane de miliarde de miliarde de miliarde de ani maimutesti, a ajuns la aceasta secventa partiala din Henry IV, Partea a doua:

RUMOUR. Open your ears; 9r”5j5&?OWTY Z0d…

Deci uite dom’le ca se poate, cum zici nu?! 🙂
Anyway, sa ne intoarcem la ovinele noastre. In naivitatea mea, universul era o populatie infinita de maimute care creau tot atatea planete, pe o perioada infinita de timp. Prin urmare, sansa ca o planeta similara Terrei sa existe in acest univers era nu probabila, nu posibila, ci sigura. Aveam 12 ani.

The Infinte Monkey Theory poate fi gasita aici.

***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

friday is waiting

and on the worn book of old-golden song
i brought not here to read, it seems, but hold
and freshen in this air of withering sweetness;
but on the memor of one absent, most,
for whom these lines when they shall greet her eye.

***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

thursday is belle epoque

study after Steven Meisel’s photos for vogue italy 2008.

sorry for the small picture, i drew on 72dpi and cropped a lot of fails…

i miss italy and that small balcony near san giovanni…

***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

wednesday is beautiful girls

 

***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

tuesday is golden

what is silver
in a golden age

 

***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

saturday is sympathy, monday is blasphemy and some other stuff

168 years since the birth of freddie nietzsche. early mythbuster [see the moustache resemblance with the walrus guy at discovery] and great magician [looks like harry potter’s father, doesn’t he]. oh, he also said that god is dead. unlike punk. punk’s not dead.

the saturday painting.

cover me in rag and bones, sympathy

portrait of and for my friend, umbresh. not really friend actually. more like acquaintance and fellow artist. but very fun to draw.

***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri

thursday is a darker side of autumn

thursday is a darker side of autumn
this is my entry for #Trees-With-character‘s contest : [link]

 

i carry your heart with me (i carry it in
my heart) i am never without it (anywhere
i go you go, my dear; and whatever is done
by only me is your doing, my darling)

i fear no fate (for you are my fate, my sweet) i want
no world (for beautiful you are my world, my true)
and it’s you are whatever a moon has always meant
and whatever a sun will always sing is you

here is the deepest secret nobody knows
(here is the root of the root and the bud of the bud
and the sky of the sky of a tree called life; which grows
higher than the soul can hope or mind can hide)
and this is the wonder that’s keeping the stars apart

i carry your heart (i carry it in my heart)

[e.e. cummings]

***

Printre altele, susținem:
Revista de Povestiri